S-a dus septembrie, concediul, entuziasmul cumpararii apartamentului nou.
S-a dus si octombrie, luna didicata birocratiei aferente casei noi, renel, distrigaz, circa financiara si restul de scarbosenii marunte.
Exact la sfarsit, am fost promovat la serviciu pe o functie numita Senior Principal Software Developer.
E mai interesant decat suna. Dar sa lasam asta.
Intre timp, Ana a facut 2 ani si 4 luni, s-a intaltat mult are 93 cm, iar greutatea i-a ramas tot aceeasi subtiindu-i silueta.
Are parul lung pana la mijlocul spatelui si vorbeste tot ce iti trece prin cap.
In septembrie am facut o vizita la muzeul satului si a fost neasteptat de frumos si, tot neasteptat, Anei i-a placut foarte mult.
Mai ales pentru intalnirile cu psicile si veveritele dar si pentru vizitele din prag in putinele case ce nu erau incuiate.
Marturisesc ca nu mai vazusem un bordei si am ramas impresionat de ele. Au ceva de poveste cu pitici si vrajitori, cu acoperisurile acelea rotunjite.
Ultimele poze sunt chiar de ieri din Cismigiu. Fusesem sa vedem lebedele dar n-am avut noroc, le-au mutat ca se facuse prea frig.
Imi place noul look al blogului. Felicitari pentru noua casa si noua functie. Ana este o dulceata, sa va traiasca.